Alte femei ce-or vrea, tu-l ai pe Will1,
Și Will în plus, și Will chiar mult prea mult;
Io-s prea destul, căci te-ncolțesc din plin,
La dulce-al tău nesaț adăugând.
N-ai vrea-n dorința ta încăpătoare
Dorința-mi s-o ascund măcar odată?
A altora mai atractivă-ți pare,
Încât dorința mea nu-i acceptată?
Marea, doar apă, ploi primește-ntruna,
Le strânge în adâncurile sale;
Bogată-n Will, la al tău Will acuma
Adaugă-mă, să-l faci pe Will mai mare.
Nu omorî iubiți cu-n nu ostil;
Ia-ne pe toți ca unu-n acel Will.
1.Acest sonet, ca de altfel și Sonetul CXXXVI, a cărui pereche
este, se bazează pe o avalanșă de amețitoare calambururi.
Cele două sonete pot fi interpretate , pe de o parte, ca pledoarii
amoroase ale pretendentului către iubita lui , iar pe de altă parte,
ca directe cereri de favoruri sexuale. În ambele sonete, cuvântul
”Will”, desemnează numele poetului, sau chiar al vreunui
contracandidat , apoi dorința sexuală, alteori este chiar verbul
modal ”will”. Will, în context, mai poate desemna organul
sexual masculin sau feminin.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare