Mă pregătesc de ziua când, ca mine,
Iubitul meu de timp va fi strivit;
Când sângele îi va seca în vine
Și ridurile-l vor fi năpădit;
Când zorii tinereții lui în noapte
Se vor fi dus, iar ale lui splendori
Dispar sau dispărute-s deja toate,
Cu ale primăverii lui comori.
Pentru acest moment îmi țin eu firea
Și-nfrunt cruzimea timpului, perfidă,
Ca el să nu îi șteargă amintirea
Iubitului, chiar dac-o să-l ucidă.
Splendoarea lui în versuri să rămână,
Ele sunt vii, iar el în ele tânăr.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare