Cei ce pot face rău, dar se abțin,
Care nu fac ceea ce par să facă,
Și care mișcă inimi, dar rămân
Reci, liberi de tentații, ca de piatră,
Pe merit raiul pot să-l moștenească,
Și lumea de risipă o feresc.
Emoția ei știu s-o stăpânească;
Ceilalți, executanți, doar îi servesc.
A verii floare dulce îi e verii,
Deși trăiește-moare pentru sine.
Dar dacă floare-i pradă putrezelii,
Și buruiana poate s-o domine.
Căci dulcele, de faptă rea, se-acrește;
Crinul miroase rău când putrezește.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare