Ce splendid faci s-arate-a ta rușine
Care ca boala rozei parfumate,
Pătează-n mugur bunul tău renume!
O, cât de bine știi s-ascunzi păcate!
Cei ce istorii despre tine vând,
Făcând remarci lascive nu puține,
Nu pot bârfi decât doar lăudând;
Numele tău transformă rău-n bine.
O, viciile, ce casă și-au găsit
Când au ales la tine să rămână,
Unde urâtul e acoperit
De frumusețea peste tot stăpână!
Ai grijă, dragul meu, și te ferește;
Rău folosit, cuțitul se tocește.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.