Că o posezi nu-i singura mea jale
Cu toate c-am iubit-o cât de cât;
Că ești al ei e marea supărare,
O pierdere ce doare mult mai mult.
Tâlhari de-amor, de-aceea vă iert eu:
Tu c-o dorești, știind că-mi este dragă;
Ea că mă-nșeală, tot de dragul meu,
Lăsându-l pe-al meu prieten să o aibă.
Dacă te pierd, iubita mea câștigă,
Pierzând-o,a găsit-o-al meu amic,
Pe amândoi îi pierd la o adică,
Iar ei, de dragul meu, m-au răstignit.
Dar iată, suntem unul ,el cu mine;
Perfect!Atunci ea doar la mine ține.
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare