Oare să te compar cu-o zi de vară?
Ești mai seducător, mai temperat.
În mai, furtuna mugurii îi zboară,
Durata verii prea mult s-a scurtat.
Soarele uneori prea strălucește,
Și deseori pălește-n în nori ascuns;
Și ce-i frumos din ce-i frumos descrește,
Întâmplător, sau dând naturii curs.
Dar vara ta eternă nu dispare,
Și nici nu pierzi din frumusețea ta,
Nici moartea n-o să spună că te are,
Când tu în versul meu vei exista.
Cât timp trăim și ochii se răsfață,
Ce scriu e viu și-ți dă și ție viață
Traducerea: Adrian Vasiliu
vezi mai multe poezii de: William Shakespeare
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.