Când e să văd un lucru rău,
Tu, înger care-mi ești aproape,
Închide-mi ochii și-mi coboară
Perdea de neguri peste pleoape.
De e să spun o vorbă grea,
Grăbește-te și-astupă-mi gura,
Și dac-apuc pe drum urât,
Împiedecă-mi, în mers, făptura.
Că vreau să mă păstrez curat
Ca floarea’n rouă, ca izvorul;
Și sufletul să-l simt, în mine,
Plutind mai sus de lut, ca norul.
vezi mai multe poezii de: Zaharia Stancu
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.