Din crug sosite, reci custuri solare
Despică-al nopții pântec de-ntuneric,
Placenta grea de nori se pierde-n zare,-n
Crepusculul de-acum pictat feeric.
Duioase gânguriri spre sân adie,
Unde viața tainic se anină,
Sorbind din roua lui diamantie,
Pruncii din raze devenind lumină.
Se trece liniștea, demult durută,
În marea, repetabila-mplinire,
Cerescul mesager fruntea sărută,
Sfințind dumnezeiasca mântuire.
Sub dangătul lor sferic, e tăcere,
Ard zorii, infinita re-nviere.
Volumul PASTELURI CAPTIVE (în sonet)
Editura CORESI, iunie 2026
Partea I. GENEZĂ
vezi mai multe poezii de: Ovidiu Oana-parau
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.