Eu nimic nu promovez
În afară de Iubire:
Îi sunt rob și-i datorez
Nesfârșita mântuire
Eu pe ea o promovez
În această lume rece
Și bine realizez
Că tot omul va să plece
E nefericit acel
Ce nu știe unde pleacă
Moartea joacă șah cu el
Și-l aruncă în băltoacă
Și în bezna fără fund
Lângă cei fară speranță
Ce-au trăit pe-acest pământ
Ca-ntr-o veșnică vacanță.
vezi mai multe poezii de: SAlecsandru
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
Dragostea de Înviere
Este tot ce Domnul cere
Și- ți fac mare reverență
Că la tine- i cu putință
Să o simți și s- o prezinti
În versuri, cărări de sfinți.
Ina M.
luni, 29 septembrie 2025
Nu mi- viata la sfarsit
Dupa vad ca-i cobit
De ce as fi disperat?
Am ales cu-adevarat
Dragostea care nu piere
Daruita de Inviere
SAlecsandru (autor)
luni, 29 septembrie 2025
Disperarea cea mai mare
La sfârșitul vieții, oare
Este când ai realizat
Că mai mult tu ai oftat
Si nu ai simțit splendoarea
Dragostei? Alege- uitarea!
Ina M.
duminică, 28 septembrie 2025