Poezia este locul în care sunt eu însămi.
Vă invit, de asemenea, și pe site-ul meu: https://www.poeziilealinei.com/
Mulțumesc!
Anul în care totul a stat pe loc
Merge înainte. Adică pe loc.
Au stat pe loc viețile,
Îmi ești gând de alinare
În această tristă lume
În acest cumplit spectacol
De urzeală și genune...
Să stăm la o fereastră
Și să privim aerul cum
Se scurge din cer,
Etern, stingher,
Inert cade cerul
În sine,
Iar ochiul meu
În al tău,
Plouă în sus cu
Stelele din mine.
Din cer se ridică
Alte ceruri
Pustiu târziu....
Te-așterni peste mine
Ca o rouă
Amăgitoare
Cele cinci minute ale
Sufletului mă
Traversează rar, subtil,
Cu întreruperi
Nimeni nu înțelege....
Nimeni nu înțelege în
Ce direcție bate timpul,
În ce sclipiri
Atât de-aproape ești de mine
Privirea ta mi-e noapte-adâncă-
O rătăcire-a mea ce pierde
Eternitatea preumblândă…
De dorul tău,
Te-ascund, uimită,
În taina mea-
Neînchipuită