Amestec de speranță și furie
Natura prea devreme vrea să- învie!
Acum sunt nori și frig și-încrâncenare,
Acum e cald, pe cer e mândrul soare...
Când plouă, când strecoară- o fulguială,
Când briza caldă strada lasă goală
De frunze moarte și de crengi uscate
Și ierbii colțul dă, fiindcă se poate.
Amestec de tristeți și încântare
În toți și toate și în fiecare...
Ne ia pe sus un vânt și ne agață
De pasul spiralat în timp din viață
Și ne supunem an de an schimbării
Mimând în noi venirea primăverii.
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.