E vis sau trăiesc nouă stare?
Aud cum sună ceva!
O mantie neagră apare,
destinu-mi firesc a-l greva.
IMUNITATEA
Ca un copil ce prinde-n amintire
tot ce-i încântă azi copilaria,
Noaptea își aruncă vraja peste pământeasca lampă
Și a viselor caleașcă este gata de asalt.
Totul stă în adormire ca stindardul fară hampă
ce așteapt-a vieții pală să-l ridice spre înalt.
De ce am spus ca Adevărul doare,
pe drumul vieții, călător fiind?
E un pribeag din visuri arzătoare
ce merge pe cărări fără zăstimp?
Sunt unii dintre noi care au o “problema”cu numele de botez, cu ale altora sau … cu al meu,
Dar mie imi place numele meu!
Alegerea a fost inteleapta, predestinata nasterii tale, tie, simbol al frumusetii feminine.
Stiu ca sunt un copac care creste si tot creste.
E vremea unui gand, dragă Petrină,
ce în trecut în suflet s-a ascuns,
de a te ști un înger fără vină
și de-a simți amorul nepătruns.
Un dar al neștiutelor ursite
îți prinde al tău chip fermecător
cu trăsături în visuri doar găsite
de un pribeag de suflet călător.
Hai să ne plimbăm prin infinituri
și să fim drumeţii unei dimineţi
Pe poteci de dor să te urmez în mituri
și să culegem albul din nămeţi.
E astăzi o zi de poveste
O zi pentru care trăim,
Clamăm respicat marea veste:
Voi sunteți motivul sublim!
E ziua penitenței asumată
că am trimis cuvinte în eter
bolnave de iubirea vinovată
nascută dintr-un suflet auster.