Cerul gândurilor zilei se coboară dinspre astru
Și își strânge în crâmpeie nori ce-anunță un dezastru
Și îmi sprijin capul greu ca de plumb în palma caldă
Când în mâna cea de vânt briza mării mi se scaldă.
O rafală ce izbește ușa ce-am uitat deschisă
Îmi aruncă pe covor cartea gândului, închisă.
Înserarea îmi aduce flacăra din lumânare
Și un vânticel deschide cartea ce e udă tare.
Cartea cerului din gânduri îmi descrie -ntr-o poveste
Drumul sufletului meu prin scânteile celeste
Și mă bucur să citesc printre rânduri că destinul
Mi-e croit de mii de ani și în cerc îmi este drumul
Ce-l parcurg prin Univers... se desface în spirală
Doar când am curaj să ies din a cercului sfială.
vezi mai multe poezii de: Ina M.