Nu oricine are harul
De a da hârtiei chip;
Mulți înalță sanctuarul
Nu pe stâncă - pe nisip.
Nimeni n-a putut să țină
Aripa luminii-n frâu ,
Nici să schimbe în neghină
Bobul cel curat de grâu,
Ți s-a dat ca vestea bună
Prin culoare s-o vesteşti
Și a Duhului arvună
În piept s-o adaposteşti.
Când e Domnul înainte,
El deschide orice drum ,
Iar vrăjmașul ce te minte
Va pieri precum un fum.
vezi mai multe poezii de: SAlecsandru