Cum nu știi care-i întrebarea zilei Păi
unde-s poemele politice de altădată
Măi să fie pui de țăran cu pretenții de
boier sadea Oare într-adevăr lupta de
Ți-atârnă stelele de sâni
buricul fulgeră cu miere
iubita mea eu mă închin
te mângâi dulce cu putere
Gingăşia nu poate fi cuantificată Se pare
că doar fericirea nu-ţi pândeşte patria
Cum şi tu eşti infernul Şi nu crezi că-i a
glomeraţie Delicat de periculos amurg
Se ia un bunic
Și la fel ca un arcuș
Mă încearcă și pe mine romantismul
articular Moș Noe Dă potopul ăsta
postmodernist la altă pagină Măi bă
iete ești pe val Corabia Nebunilor mai
Eminescu s-ar întoarce
România însă nu-i
stau la vamă nişte Parce
sare lira brusc din cui
Bijuterie-înrourată de carne şi de foc
cu sânii de zăpadă şi coapse de smarald
numai lângă stele ai mai avea un loc
icoană pentru care în zeci de iaduri ard
Și cercul vicios are toate punctele egal
depărtate de un centru provincial
Viciul însă face diferența Și după
cum se știe Despre rău numai
Totuși singurătatea ia forma tuturor
obiectelor care ne înconjoară dra
goste Dumnezeul meu de fiecare zi
și noapte De câte ori spun Te iubesc
Salut tristețe mai zic
salut Francoise Sagan
din toate am nimic
așa încep(e) noul an