Diu naht ist kalt unt lêr, | kein sternen lieht gesiht,
Diu winden klinent hêr | von tôt und dunkelen gêwiht.
Diu sêle weinet stille, | si sucht nach lîp und gît,
Diu êre tuot ir wille, | diu werlt in nebel blît.
Diu zît zergât in smertze, | diu ougen sehend niht,
Der tôt hât kalte herze, | und sprichet sîn urliht.
Der fließet swebent blâte, | diu erde blüht kein mêr,
Di stunden stênt in rate, | die vröude tuot sich swêr.
Ein sluoc vil dicke twingen | mit krefte und gewalt,
Di glocken leise klingen, | diu naht ist âne halt.
Der tôt gesigt durch alle, | diu werlt verswindet hîn,
In sînen dunkelen halle | diu sêle tuot verslihn.
vezi mai multe poezii de: Paul Gavriș
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
@nicuhăloiu textul este scris în germană medievală (ger. Mittelhochdeutsch) care diferă semnificativ de germana standard, atît ca vocabular, cît și gramatică. Strofele sînt nibelungice, prin rima împerecheată și dublă, cele patru versuri lungi (ger. Langzeilen) împărțite în două emistihuri prin cezură, fiecare purtînd trei accente, cu excepția ultimului emistih care are patru. Voi reveni cu traducerea și adaptarea poeziei în romînă. Cu respect.
Paul Gavriș (autor)
vineri, 27 decembrie 2024