Mă-nchin la tine, mamă!
Duioasa ta privire
Pășește lin din ramă,
Nu ești doar...amintire...
Din lumea numai plângeri,
Azi doi vlăstari te cheamă:
-Ești bine printre îngeri?
De nu, fii iarăși mamă!
Să creștem ca-n poveste
Din albele-ți izvoare,
Să ne îndemni spre creste
Dând viselor, savoare.
Ți-aș sta mai mult în brațe
Sub raze de-ametist,
Să cânt în roze stanțe
Cărarea lui... exist...
”Mi-e dor de tine, mamă!”
În camera-ți pustie
Păstrez a ta năframă
Cu duh de iasomie...
Religios te-așteaptă
Veioza și-ochelarii,
Cărți, pagini își deșteaptă
Când plâng prin sat, școlarii...
Din caolin codană
Buchetului zâmbește,
Duhovnic din icoană,
Blajin, mă spovedește...
Nu-mi spune nimeni taina
Ce-o frământăm prin lut,
Când noaptea-și lasă haina,
În vis, din rai te-ascult...
Când vine dimineața
Fii-mi înger cu-albă haină,
Ce-mi risipește ceața
De pe a zilei taină...
vezi mai multe poezii de: dorurot
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.