Eliberare - Stelian Stancu
Poezie adăugată de: Pitagora

    miercuri, 20 octombrie 2021

Când somnul se trezeşte-n vis
Iar visul este treaz
Când veghea e de necuprins
Aidoma e haz,
Pentru trecutul făr-de rost
Uitat ca prin neant
Pentru ce-a fost, deşi n-a fost
Decât amor galant.
E timpul pentru anotimp
De toamnă desuetă
E vreme pentru el răstimp
De-o viaţa mai cochetă.
Nici Universul nu mai vrea
A pune chezăşie
Pentru ea teama de-a spera
Când crezi că va să vie,
Un ultim el pierdut de noi
Amurg în aşteptare
Fără de griji, făr` de nevoi
Dar cu speranţa mare,
Căci omul e lăsat să fie
Aici pentru o vreme
Şi nu să caute să-mbie
Mai mult de trei catrene:
Ne naştem pentru a muri
Trăim cât ne e dat
Avem o viaţă ce va fi
El darul nesperat.



vezi mai multe poezii de: Pitagora




Împărtăşeşte-ne opinia ta:

Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.



Comentarii:

Un vers din Eminescu...
Eu nu pricep cum „somnul se trezeşte-n vis”/„Aidoma e haz”... adică veghea e haz?
Adina Speranta
miercuri, 20 octombrie 2021