Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: CCCXII

Am strâns în pumn pământul plămădirii
și parcă reavănul din el îmi murmura:
,,Ia plugul și trage-mi brazde prin vertebre,
și-nsămânțează veșnicia-n pâinea ta!

Numai la noi
Prețul unei amăgiri ciudate
Apărută din senin, în noapte,
Se împarte trist la doi.

Toamna pe deal culorile mă-mbată,
Toamna pe deal am cunoscut o fată,
În privirea ei vedeam cerul senin...
Glasul ei... vânt lin și-un tainic suspin.

fug
printre cuvinte
să
nu-mi ia vederea

Când somnul se trezeşte-n vis
Iar visul este treaz
Când veghea e de necuprins
Aidoma e haz,

Stai și te gândești…
Oare cu ce greșești?
Când faci tot ce poți,
Dar tot ridici porți.

Dacă îngerul meu ar fi pe pământ,
Atunci ar avea chipul tău,
Căci numai dintr-o privire de-a ta
Sufletul meu e ocrotit

Cum pui piatră peste piatră, un pârâu când vrei să treci,
Așa lumea adorată, cartea-ți dă, dac-o citești....
Despre cum a fost odată, cum va fi sau ce-i acum,
Adevăru-l desconspiră... cartea - sora ta de drum.

orb amar
mă pui pe jar
strâmb noroc
mă pui pe foc