Neserioși și mici
În marele delict de a iubi
Te chem, acum, să fim complici
Războiul
Se-adună comisii și-ncep protocoale,
Guverne adoptă măsuri austere
Ce-ar mai fi oare de spus?
Ce-ar mai fi oare de spus
Când văd morți neîngropați,
Legături
Vai, bătrânii, numai rană,
Numai plânset și sudoare
Când moare poetul
Se frânge-n cuptoare și pâinea
Și tremură grâul și plânge tot lanul
Voi români
Voi scumpi părinți, români în lege,
Vă învățați copiii să mocnească
Vină
N-ai primit în păr culoare
Nici dulceață vie, nouă
Iubito, viață
Ți-s ochii scânteie,
Curați, fără vină
Vis
Tot mă poartă , vrând-nevrând,
În răstimp de nopți senine
Vai!
Mică simte lumea mare
Cel poartă-n suflet dor