Frământarea mării-
Calmul depărtării...
Valul spart în spumă
Pe om îl îndrumă.
Vântul se-înfiripă,
Pescărușul țipă
Peste furioase
Valuri, curioase
Cochilii sculptate
De mare sunt șoapte.
Norii strânși în turmă
Pe cer lasă urmă
De o vijelie
Stinsă- n cochilie.
Căutând nisipul
Valu'-și pierde trupul
Într- o broderie
De spumă pe-o ie.
Neam nemuritor
Zbuciumat de dor
De liniștea mării,
Pradă depărtării
Românii putere
Găsesc în durere.
Frământarea mării-
Zvâcnirea puterii...
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.