Aceleași văi, aceiași munți,
Același cer, același zbor!¡
Același râu, aceleași punți,
Același vis, același dor ¡!
Vai, Doamne, cum trece vremea!...
Astăzi trece-n amintire
Luna florilor din vremea
Primăverii de iubire . . .
Dimineața, într-un an,
M-a'mbătat lumină nouă;
Ca v r ă j i t, parc-așteptam
O minune-n stropi de rouă...
Și răul mai trece-n bine,
Bezna în lumină ;
Iadu solar e izvoru
Raiului Grădină...
De-aud soare răsărind
Şi văd cântul dimineţii,
De-mi simt inima iubind,
Dă Doamne lumină celui ce nu vede!
Dă Doamne cântare celui ce n-aude!
Dă Doamne credinţă celui ce nu crede!
Dă Doamne iubire inimilor crude!