Alb e darul iernii coapte,
Mă întind pe el, pe spate
Și e alb ceru' înrămat
De oraș, cătun ori sat.
Gânduri albe se creează
Și cuvintele în frază
Se înalță purtătoare
De idei strălucitoare.
Brațele întinse-în zâmbet
Caută pe cer un suflet
Ca să - atingă fericirea
Dar mai iute e privirea
Ce se-înfige-în armonie
Radiind a bucurie.
În lumina albă, caldă,
Sufletul în fulgi se scaldă
Și se-înalță către soare
Transformându-se în culoare...
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.