Până când se vor fi ars lumânările
din altarul sufletului meu,
te rog, mai stai!
Femeie dor,
mor!
Femeie vis,
zbor!
Am iarna la tâmple şi-n gând rătăcind
aud cum mă strigă femeia colind,
mă cheamă spre rod, îmi descântă de viaţă,
când eu mă închid între ziduri de gheaţă.