Când grădină, deal și vale
Împâclite-n zori se-arată,
Și-ale florilor pocale
De-așteptare se îmbată,
Când văzduhul nouri cheamă,
Stând în calea zilei clare
Și când vântul îi destramă,
Soarelui tăind cărare.
Pentru tot ce vezi tu cată
Soarelui, pe vast coclaur
Cald să-i mulțumești, și toată
Zarea va s-o schimbe-n aur.
Traducere A. Covaci
vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe