Hoțul, nu prileju-l face,
Hoțul cel mai mare-i ea:
Mi-a furat bruma de pace
Care-n pieptul meu zăcea.
Ea ți-a dăruit azi ție
Viața mea ce-o port în piept.
Scumpa mea, în sărăcie
Doar spre tine mă îndrept.
Însă iată – îndurarea
Arde-n ochiul tău senin,
Și exult de-mbrățișarea
Ce-nnoiește-al meu destin.
Traducere Ștefan Augustin Doinaș
vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
... păi e unul din marile condeie ale lumii! :))) Dacă ei nu ne-ar vrăji, atunci cine?
Gerra Orivera
luni, 21 ianuarie 2019