Un cap rotund de bucle plin –
Și dacă pot să trec mereu, mereu,
Cu mâinile-mi prin păru-acesta greu,
Până-n adânc sunt teafăr și senin.
Și dacă frunte, gură, ochi sărut,
M-alin și sufăr iar, ca la-nceput.
Unde-i frumosul pieptăn cu cinci dinți?
Se-ntoarce iar în buclele cuminți.
Urechea intră-n joc poznașă.
Ea nu-i de carne și de zgârci.
Ce jucăușă-i, ce gingașă!
Printre zulufi de te încurci
Ai să te-afunzi mereu, mereu,
În păru-acesta des și greu.
Haviz, tot astfel ai făcut,
Iar noi o luăm de la-nceput.
Traducere Maria Banuș
vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe