Măgaru-ntr-o poiană o harfă a găsit
Și cu copita coarda, afon, el a ciupit.
- Ce mândru sunet, Doamne, aud și mă-nfior,
Ce rău îmi pare, zise, că sunt neștiutor...
De-aș fi, zău, un maestru în a le a cânta
Cu cântecele mele o lume-aș fermeca!
Morala:
La fel și între oameni, talente "minunate"
Se sting fără de nume, ba chiar și ofensate...
traducere Christian W Schenk
din volumul Clasici germani, Editura Dionysos, Boppard 2019
vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe