N-a fi ultima lacrimă fierbinte,
Ce-n inimă se naște amar,
C-o nouă rană, cu chinuri nesfîrșite,
Se stinge și rămîne-n suflet jar.
O, lasă-mă, iubirea s-o simt mereu,
Pe veci, aici și dincolo de zare,
Chiar de durerea sapă-n sufletul meu,
În nervi și-n vine săpa-va oare?
De-aș fi plin de tine, Veșnic Sfînt,
Și-n tine să-mi găsesc alinul pur,
Dar vai, ce lungă-i jalea pe pămînt,
Și chinul fără margini cît de dur!
Traducere Paul Gavriș
vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.