Cine trece călare hai hui
Prin noapte? E tatăl cu fiul lui;
Îl ține în brațe și stropii îl scald,
Cu pieptul îi ține copilului cald.
- Băiatul meu, tu fruntea ți-o drege.
- Privește tată al Ielelor rege
Coroana-i sclipește lumină nebună.
- O, nu, copile, e ceața sub lună.
- Copile, copile, tu vino cu mine,
În lume pierdut fii și nimeni de tine
Nu ști-va. A mea împărăție
Va fi a ta doar, ți-o dau numai ție!
- Tu, tată, n-auzi glasuri șoptite
Nici regele care atâtea-mi promite?
- Nu-ți fie teamă, nimic nu se aude
Doar vântul ce bate în ramure ude.
traducere Christian W. Schenk
din volumul Clasici germani, Editura Dionysos, Boppard 2019
vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.