Chiar dacă-i cert, ei totuși au dreptate;
Căci numai prin cuvânt nu se mai poate
Orice, aceasta se-nțelege de la sine.
Cuvântul e un evantai! Prin el
Doi ochi frumoși se uită fix la mine.
Un evantai nu este, însă, decât văl:
Dar să-mi ascundă fata – nu e chip.
Pentru că tot ce are ea mai scump mereu
E ochiul, care fulgeră în ochiul meu.
Traducere Ștefan Augustin Doinaș
vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.