Stă amurgul să coboare
Apropiere – ndepărtând –
Prima-i înălțată-n zare
Steaua serii-n licăr blând!
Totu-i clătinat himeric,
Cețuri urcă spre senin,
Adâncimi de întuneric...
Lacu-i de răsfrângeri plin.
Din răsăriteana zonă
Luna-mi trece un fior,
Pletele de sălcii-ușoare
Saltă-n valul următor.
Umbra joacă-n boarea rece,
Luna vraja-și țese lin,
Și prin ochi răcoarea trece,
Inimii-aducând alin.
Traducere D. Fuhrmann
vezi mai multe poezii de: Johann Wolfgang von Goethe