în eșafodul zilelor nesemnificative
viața este o trapă
tu te învârți sugrumat de realitate
într-un cerc tot mai mic
când eram la vârsta naivității
visam călătorii prin toată lumea asta absurdă
zboruri de pe o insulă pe alta între două respirații
nisipul lipit leneș de coapsele sărate
acum spăl vase
schimb zâmbete de unică folosință
merg la serviciu cu pași obosiți de atâtea dorințe
urmez traiectoria previzibilă a cercului
din care nu se poate evada
scepticul care mi-a ucis visurile
așteaptă atent în spatele fiecărui cuvânt gândit
să nu mă opun
la fel ca în prima noapte
când tropoteau neîntrerupt cai albaștri
pe zidurile chinuite
din maghernița unde m-a sedus
după ce am băut prima iluzie în doi
trapa se întinde spre mine
rotundă ca o câmpie sălbatică
aud galopul cailor din plastic
adina v.
31.10.2021
vezi mai multe poezii de: Adina Speranta
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.