Visătorul
Ai fost creat din cioburi de lumină
În umbre de amurg te-ai întrupat,
Ni-s ploile balsam pentru iubire,
Și cântecul de lebădă ni-i imn,
Grăbiți ne îndreptăm spre despărțire,
Deși în taină, încă ne iubim!
Te-am regasit, iubire, vis pierdut,
Nu mai știam vâltoarea ta ce-nseamnă,
Parcă prea multe toamne au trecut,
Și-acum, farmecul tău încet mă cheamă...
Îți scriu de-aici iubitul meu, scrisoare
Cu iz de val și gust sărat, de mare,
Cu praf de scoici bătute pe-nserate
De cântul dorurilor mele toate.