Ni-s ploile balsam pentru iubire,
Și cântecul de lebădă ni-i imn,
Grăbiți ne îndreptăm spre despărțire,
Deși în taină, încă ne iubim!
Un gest, sau un cuvânt la întâmplare,
Ai aruncat atunci, făr' să gândești,
Nu ai știut, pe mine cât mă doare,
Și cred că nu ai vrut să mă rănești.
Îmi plânge dragostea și e furtună
Din ziua ceea, în inima mea,
Aș vrea să uit, nimic să nu se pună,
Însă durerea este mult prea grea!
Tu știi că ai greșit și rău îți pare,
Ai vrea in brațe să mă iei, nu îndrăznești!
Nu știi să vii, să ceri iertare,
Nu știi să-mi spui cât mă iubești!
Povestea noastră nu e singura în lume,
Din umbra de istorii povestit
Orgoliul, lucru rău și de renume,
Multe iubiri în timp a despărțit!
vezi mai multe poezii de: Lumy
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.