https://ganddinneant.wordpress.com
Nervos
Se zbate în mine ultimul gând
Sunt o colivie fără gratii
Păzită de aerul toamnei
Plânge inima unui soldat de plumb
S-a copt
Porumbul din porumb
M-am copt la umbra lui si tac
O stea pe cerul nopții
Își plânge raza ei
În ochii mari, scântei
Par' lacrimile sorții
Aici, steaua albastră
Îmi sucește mintea, vămi și vapoare
Mă dor rănile lipsite de soare
E vina voastră
Pe unde frunza-i ruginie
am trecut eu
la braț cu toamna
Pe când iubirea toamnei creste
Un Everest din frunze, mii
Văd chipul tău pe la ferestre
Parcă mă-ntrebi, nu vii?
Un respect negru
Pe calea morților ce-s vii
Înger integru
Decedat
Apar câteva puncte
O pată de-ntuneric e tinerețea mea
De moarte urmărită o pasăre se-ascunde
Apar câteva puncte
Când luna curge prin cămară
cu trupul de lumină nins,
eu beau din cupa ta amară
amorul nostru interzis.
Distanța dintre noi e-atât de sumbră...
Prin ochii unui corb, poemul meu
Pe trupul tău se-ntinde ca o umbră,
Dând timpul nostru zeilor trofeu.