Tu eşti a mea mare
De-nstrăinare,
De ţărm coliliu,
Întins în pustiu...
Ce rânced nisipul!
Spulberă-mi chipul,
Mai spune-mi, te rog,
Cum cerul olog
Se nelinişteşte;
Coada de peşte
Luceşte-n ochii
Nopții în rochii...
Tu eşti a mea mare,
Ce rânced apare;
Nisipul m-alină
În fulgi de lumină...
18 august 2016, Constanţa
vezi mai multe poezii de: lorena.craia