atât de paradoxală-i această iubire
încât nu pot s-o cuprind în formele clasice.
mi-ai putea fi orice și nimic.
o soră aleasă cu dinadinsul.
fiica pierdută cândva fără să știu.
purtătoarea de grijă a anilor mei târzii.
logodnica răpită la altar.
poate doar o întrupare a vieții
ca s-o pot invoca într-o silabă.
cândva mi-erai un înger.
azi mi-ești atât de umană
încât mi-ajunge o privire atentă
și adun în tine toate femeile lumii
cu durerile și bucuriile lor
și atunci duioșia-mi umple pieptul și scutură
tartrul ce mi s-a adunat pe inimă.
aș vrea să-ți desenez blazonul,
să-ți scriu viața și aventurile,
să te predic din ceasloave,
războinica mea blândă.
sau doar să-ți mângâi obrajii
din când în când,
nevăzut.
vezi mai multe poezii de: vasysm
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.