În zilele de fericire
Sosesc amici, în număr mare,
Dar pleacă grabnic, toți în șire,
În zile negre și amare.
E trudnică dorința
Și aspră, sărăcia
E cruntă suferința
Și tristă, buimăcia
Înalță-te-n credință, prin cumpăna dreptății
Și apără, temeinic, hotarul libertății.
Stăpân peste pornire, încalecă tăcerea,
Sporește vrednicia, virtuțile și vrerea!
Eroul vitejiilor apare,
În clipe de urgii și apăsare;
Împrăștie lumina-i efemeră,
În zodia umbrită și severă.