Te plimbă prin ceruri privire,
Prin zodii cu noapte pictate,
Ispitele-mi vor să respire
Pe gene de nori încântate.
Şi nu zăbovi printre stele
Ce cad fără frică în ape,
În unde se-ascund să se spele
De praful ce-l ţin între pleoape.
Adună-mi clipite nefaste
Să le-arunc pe toate-n tunele,
Din Urse adu-mi vise caste
Să sorb infinitul din ele.
În muguri aşează-mi speranţa
Să poată-nflori fericirea,
Împinge-mi cuvântul, în ştanţa
Iubirii, ce-mi arde privirea.
Şi rupe-mi fâşii de lumină
Din Calea ce-n ceruri bea Lapte
Aştept într-un colţ de retină
S-ajung iar erou într-o noapte.
03.03.2018
vezi mai multe poezii de: Stefan Doroftei-Doimaneanu