Numai la noi
Prețul unei amăgiri ciudate
Apărută din senin, în noapte,
Se împarte trist la doi.
Căzând în vraja unei inimi desuete
Tu, un rod al timpilor de-acum,
Ți-ai înrădăcinat iubirea într-un vis antíc, cu plete,
Ce-l știam din moși străbuni.
Visul- ah, visul! Și ce căutare
În privirea ta cea care
S-a izbit de duhul meu...
Un cântec perimat
Pentru-n soare azi uitat-
Acesta a fost crezul meu.
Și totuși e de-admis
Că speram că n-ai fost vis,
Am avut o liră fină
Izvorând atomi celești
Din cea mai candidă lumină...
Ce ai fost? Nu știu, nu ești.
vezi mai multe poezii de: hlh98
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.