Perne moi, pline de vise,
V-aș așterne în cerdac
Și când stele-s aprinse
Să mă-mbăt de liliac.
Să îmi pară șoapta lunii,
Mama, tălmăcind povești,
Acu’-n ora rugăciunii,
Vreau cuvintele-i cerești...
Azi mi-am pus în cerdac,
leagăn
Că-s miresme de bujori,
Luna-mbracă un mesteacăn
Cu marama-i până-n zori.
Au vecini cireșe coapte,
Mamă, am rămas copil!
Haidem la furat o noapte,
Că tu știi să calci tiptil!
Adierea nostalgiei,
Iar mi-a gâdilat aripa
Și-n sânul copilăriei,
Cuib gătesc ca rândunica...
Ca un snop de grâu mi-e ciuful,
Chip poznaș clatină cofa,
Perne moi îmi sting năduful
Ciuruind Timpului stofa...
vezi mai multe poezii de: dorurot
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.