Vezi varianta desktop a site-ului
Noaptea ne curge destine din stele, E Terra un iad de reci acuarele, În mreaja lor împletindu-se luna, O doină de jale ne-ngână într-una!
M-ai întrebat, Eu cum te văd? Să-ți spun că ești O rază de lumină?
POETUL ( În amintirea tatălui meu, poetul Camil Poenaru) Umil și gânditor, poetul
Sirena lung vuiește Și bombele cad mii, Iar timpul se topește, Ca-n pânza lui Dali.
《Un glas zice: "Strigă!" - Și eu am răspuns: "Ce să strig?" - "Orice făptură este ca iarba, și toată strălucirea ei ca floarea de pe câmp!"》 (Isaia 40:6)... Cu mâinile pe piept încrucişate, Sãtul de oameni, trudã şi obidã,
Prima creație: iubirea mea. Făcut-am semnul inimii robite și-a explodat în trupul meu o stea, iar din întunecimi nemărginite,
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
© 2026 Poeţii Nostri. Toate Drepturile Rezervate. Toate textele sunt reproduse în scop educaţional pentru informarea utilizatorului.
Despre noi Termeni şi condiţii Politica de confidențialitate
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.