Vezi varianta desktop a site-ului
Pătratul se înscrie- n cerc Și fiecare colț încerc Să- l țin în arcul ideal Al codrului născut pe deal.
E poezia o autostradă, Pe care las o dâră de cerneală; Sunt melcul lent, privit precum o pradă De vulturii cu pană colosală.
eu sunt înger. mă scol tiptil, fără vreun sunet în amurg de răsărit. eu iubesc ziua de mâine
Să ne iubim galactic, fără teamă, Cu stele-n ochi și cerul pe cuvânt, Să nu ne prindă timpul de aramă, Ci zborul nostru-n vidul cel mai sfânt.
Cei plini de har fiind quintesenta lumii Nu se mai lasă-n viață antrenați De cei ce pe fundația minciunii Clădesc imperii și-ajung împărați
Înalță-te la cer, suflet curat, Şi lasă-n urmă orice întristare, Priveşte-ne voios, înflăcărat, Nu vezi că și eu râd, deși mă doare?
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.
© 2026 Poeţii Nostri. Toate Drepturile Rezervate. Toate textele sunt reproduse în scop educaţional pentru informarea utilizatorului.
Despre noi Termeni şi condiţii Politica de confidențialitate
Împărtăşeşte-ne opinia ta:
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.