Tema săptămânii - Poezia săptămânii nr: LXIV

Definiția iubirii

Iubirea când apare
Tristețea îți dispare

Copii frumoşi, sînt Omul de zǎpadǎ
Care-a vǎzut prea multe-n viaţa lui
Şi care mai aşteaptǎ doar sǎ cadǎ

Inima-mi tresare,
o secunda
apoi dispare

Cenuşiul printre pleoapele de vise pline
Este coborât de nori ce s-au pus cortine.
În noiembrie, trezită parcă prea devreme,
Greu accept de dimineaţă o astfel de vreme!

Astăzi toamnă, mâine eu

Toamnă, anotimp al dramei
Te așterni ca-ntr-o idilă

Te-ai strecurat cu iscusinţă
Prin straiul ruginiu de toamnă,
Şi delicată ca o doamnă
Ai cucerit a mea fiinţă.

Plouă,iarăşi e noapte,
Furtuna se dezlănțuie
Cu mii de şoapte

O plac atât de mult,cum poate
N-o va plăcea nimeni mai tare
Dar mă întreb:pe mândra,oare
Când e-mbrăcată în „capoate”

copilul din mine agită cerul şi plânge
cu mâinile lui desenează pe cer
un Dumnezeu tânăr
există o relaţie între ei

Toamna-mi râde-n geam;
gândurile au prins zbor
către adăpost.

Fulgeră ideea dincolo de gânduri
se înnobilează durerea cu înţelegerea ei,
în faţa judecăţii de conştiinţă
sângele pregătit pentru viaţă

ASITAŢILOR SOCIAL

Printre sute de nebune
Tot nebună sunt şi eu,

Eu curg în râu de lavă către tine,
Tu bei din mine, noian de picături
Și amândoi, pictăm pe zări senine
Povești de dor, și-n taină aventuri.

Când cucuveaua muşcă luna de un colţ,
Sub pleoapă de pământ pândeşte ca un hoţ,
Un bocet de gorun, pasăre vicleană
Zidită-n cuvânt precum o altă Ană.

Ţi-aş trage-o farsǎ
Mic-burghezǎ
Cu ,,jemanfiş”
Cotidian,

Iubesc un suflet dulce si frumos,
Iubesc pe cineva cu suflet bun,
Iubesc un suflet cald si luminos,
Iubesc si nu stiu cum sa-i spun.

Cu liniştea mă prind de timpul rece,
Cu lipsa ta mă scutur de pe ram,
Pământul se desprinde de la geam,
Iar malurile mării vor să plece.