În fața ușii stau, nerăbdătoare...
A mai trecut un an, mă bucur oare?
Izvorul vieții mele nesecat,
Am fost la tine...de mult am plecat!
Printre stânci, pietre dar și pe nisip
A curs al vieții fir și orice tip
De mal a mângâiat sau a izbit...
Valuri din viață, viața au iubit!
E liniștită apa vieții mele,
Nu mai e limpede și totuși stele
Se oglindesc în nopțile senine
Și strălucesc și luminează-n mine...
Voi trece pragul ușii dintre ani
Sperând că oamenii vor fi mai buni
Și că Pământul va susține viața.
E liniștită apa-îmi spală fața
Cu-înțelepciunea trecerii prin timp
Și cu tăcerea curgerii prin câmp.
vezi mai multe poezii de: Ina M.
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.