Port o coroană invizibilă și limpede
Și-mi urmez calea regală, deoparte și semeț,
De când m-ai încoronat, cu blândețe, în inima ta,
Cu o iubire pe jumătate pătimașă, pe jumătate austeră;
Și, precum o regină deghizată ar trece pe lângă
Mulțimea amară ce negustorește în piață,
Ascunzându-și mândria în timp ce lacrimi de milă îi apar,
Îmi ascund slava, cuprinsă de o teamă geloasă.
Coroana mea va rămâne un lucru dulce și tainic,
Păstrată curată prin rugăciune, la apus și în zori,
Iar când vei veni să mi-o iei de pe creștet,
Nu voi plânge și niciun cuvânt nu voi rosti,
Ci voi îngenunchea în fața ta, o, regele meu,
Și-mi voi încununa fruntea, pe vecie, cu spini.
vezi mai multe poezii de: Sara Teasdale
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.