Tot ce nu s-a putut spune niciodată,
Tot ce nu s-a putut face niciodată,
Așteaptă-ne în sfârșit
Undeva în spatele soarelui;
Toate inimile frânte să renunțe
Vor fi ale noastre fără durere,
Le vom lua la fel de ușor precum fetele
Culeg flori după ploaie.
Și când vor fi ale noastre la sfârșit
Poate că până la urmă
Cerurile nu se vor deschide pentru noi
Nici raiul nu va fi acolo la chemarea noastră.
vezi mai multe poezii de: Sara Teasdale
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.