Știu stelele pe nume,
Aldebaran, Altair,
Și știu drumul pe care-l parcurg
Pe-a cerului scară albastră și lată.
Știu secretele oamenilor
După privirea ochilor lor;
Gândurile lor cenușii, gândurile lor ciudate
M-au făcut tristă și înțeleaptă.
Dar ochii tăi îmi rămân o taină,
Deși par să tot cheme și să cheme —
Nu pot spune dacă mă iubești
Ori dacă nu mă iubești deloc.
Știu multe lucruri,
Dar anii vin și trec,
Și voi muri fără să aflu
Ceea ce tânjesc să știu.
vezi mai multe poezii de: Sara Teasdale
Pentru a scrie un comentariu trebuie să fii autentificat. Click aici pentru a te autentifica.