Un drum șerpuiește spre vise- nstelate,
Pornește, rulează și duce departe
Un zâmbet de val urcat peste valuri
De gânduri ce luptă cu negri balauri.
Sudoare pe fruntea- ncrețită de colbul
Bastonului alb, tovarăș cu orbul,
Se strânge în râuri ce curg către marea
Ce- a strâns peste vreme durerilor, sarea.
Se scutură visele, pleoapele mișcă
Și ochii deschiși către lună se urcă,
Își caută sensul trezirii pe drumul
Ce în șerpuire a risipit somnul.
vezi mai multe poezii de: Ina M.